Cimitirul vesel

De Inviere am fost la tara.Sarbatoarea Pastelui  (Pastilor) depinde in primul rand de fiecare dintre noi, de cum o simte fiecare si mai apoi de locul unde o sarbatorim ( la ce biserica) .Pastele la tara, in locurile natale, poate avea insa o semnificatie deosebita, dat fiind amintirile copilariei si apropierea celor dragi, prezenti sau trecuti la Domnul.Este un obicei ca, dupa ce se ia Lumina, fiecare sa mearga cu aceasta la cimitir si apoi acasa.Unii merg direct acasa, altii mai stau la Sfanta Liturghie.Tatal meu (ceva mai in varsta si cu o vedere ceva mai slabita) ne-a povestit cum a plecat de la biserica la cimitir si, pe intunericul luminat doar de lumanari a urmat cativa calatori din fata sa pana cand, crezand ca a ajuns la cimitir, a fost oprit cu cuvintele "Dumneata ce cauti aici ? Aici nu e cimitir, aici locuim noi !" -urmase grupul de oameni oameni pana ce acesta ajunsese acasa.Hristos a inviat ! Cred ca daca am spune aceasta cu credinta, nu formal, Dumnezeu ar scula mortii pentru credinta noastra.Bine ar fi sa inviem si noi in Hristos, spre fapte bune si bunatate si sa nu mai trezim  patimile si rautatile.